Anatomia unui eşec – M10 (ep.24)

DEZNODĂMÂNT

Aşa cum am mai spus, apelul telefonic respectiv a venit de pe un număr ascuns, iar telefonul meu era setat să înregistreze automat în cazul unor astfel de apeluri. Însă, convorbirea aceasta a fost atât de şocantă pentru mine, încât am uitat complet de acea setare. Mult mai târziu, am descoperit în memoria telefonului înregistrarea cu vocea feminină respectivă.

Întrucât am fost avertizat în repetate rânduri, chiar în convorbirea pe care o voi relata mai jos, să am grijă ce scriu despre această intervenţie, am ajuns la concluzia că cea mai bună variantă este ca, în această relatare ce va include cele mai relevante pasaje ale convorbirii, să redau partea de dialog aparţinând interlocutoarei mele folosind cu rigurozitate chiar cuvintele acesteia.

21 aprilie 2015 (ora 21:57) – Am răspuns şi… am recunoscut imediat vocea de la celălalt capăt al liniei telefonice.

Dan: Alo.

M: Da. Bună seara

Dan: Ah, sărut mâna doamna Macovei.

M: Vreau să spun următoarele lucruri:
Îmi folosiţi numele fără să vă fi dat acest drept.
2. Nu v-am delegat să contactaţi oamenii. Am zis chiar, dacă aveţi propuneri să mi le trimiteţi mie, nu să contactaţi oamenii.
3. Folosiţi ilegal o bază de date.
(…)
Aţi luat aceste date. Le-aţi copiat când eraţi în Comisia de Integritate.
(…)
Sunteţi pe toate Facebook-urile şi chiar scrieţi că eu v-am delegat să culegeţi propuneri de la oameni pentru Statut. Nu am făcut aşa ceva.
(…)
Pot să citez dintr-una dintre (…) pe care le-aţi scris. Se vede că sunt foarte supărată, da? După glas.
(…)
“Doamna Macovei mi-a spus mie, m-a delegat pe mine”. Da?

Citatul pe care mi-l atribuia nu era deloc exact, şi am vrut să-i explic ce scrisesem de fapt.

M: Nu vreau să-mi explici nimic! Dar vreau să te opreşti pentru că, repet, îmi foloseşti ilegal numele, nu te-am delegat şi foloseşti ilegal această bază de date cu oameni!
(…)
Toţi cei înscrişi, ăia 3000 de membri înscrişi în Asociaţia mamă, acuma primesc mesaje de la dumneavoastră. În numele meu.

Am reuşit cu greu să-i spun (fiindcă mă întrerupea într-una) că am trimis nişte mail-uri, în numele meu personal, ca administrator al Grupului respectiv (Forumul susţinătorilor Monicăi Macovei), invitând mai mulţi susţinători să se alăture şi ei Grupului nostru de iniţiativă, pentru a putea participa la dezbaterea şi votarea propunerilor respective.
I-am explicat că nu am spus nicăieri că aş fi fost delegat de cineva, ci dimpotrivă, am spus foarte clar că doamna Macovei mi-a cerut să fac eu propunerile, dar eu am optat să mă consult cu colegii din Grupul de iniţiativă pe care-l coordonam. Şi i-am mai spus că am făcut asta pentru că nu am vrut să-i trimit nişte propuneri bazate pe propria-mi opinie subiectivă, ci am zis: hai să vedem ce vor oamenii.

M: Foarte rău, foarte rău! Foarte rău! “Să vedem ce vor oamenii”…
(…)
Deci eu vă citez dintr-una din postările dumneavoastră:
“Votul acesta poate schimba politica românească. Pe baza rezultatelor acestui vot, voi întocmi setul de propuneri pe care i-l voi înainta doamnei Macovei. Mi-a solicitat să fac eu aceste propuneri, dar am ales s-o fac împreună cu voi.”

Dan: Da. Exact ce v-am spus şi eu.

Însă, se pare că ne aflam într-un dialog al surzilor (şi orbilor). Degeaba îi explicam cuvânt cu cuvânt înţelesul textului postat de mine pe paginile de Facebook, degeaba citea cu ochii ei şi cu gura ei textul respectiv, interlocutoarea mea nu putea, sau, mai degrabă, nu voia să înţeleagă nimic din ce-i spuneam, şi repeta, sub diverse forme, în mod obsesiv acelaşi lucru:
M: Nu v-am delegat, nu v-am împuternicit să consultaţi pe nimeni.

I-am explicat, de asemenea, şi situaţia legată de presupusa “folosire ilegală a bazei de date”. Era practic cam aceeaşi acuzaţie cu cea care mi se adusese şi cu ocazia suspendării mele (acuzaţia nr.4 din ep.21), în condiţiile în care eu nu avusesem niciodată acces la acele date personale.
I-am spus despre refuzul în scris al şefului IT de a-mi furniza acea listă cu datele personale ale solicitanţilor.
https://danteca1.files.wordpress.com/2015/04/raspuns-cerere-date-1.pdf
https://danteca1.files.wordpress.com/2015/04/raspuns-cerere-date-2.pdf
Şi i-am reamintit că, după acest refuz repetat, eu nu am mai intrat în sediul Asociaţiei decât în calitate de “inculpat”.

M: Mesajele dumneavoastră au ajuns la cei 3000 care au intrat în Asociaţie, şi eraţi în Comisia de Integritate.

Dan: Mda. Nu au ajuns la 3000. Deci au ajuns la câţiva oameni din Bucureşti, pentru că am avut…, au ajuns şi la mine, cum au ajuns şi la alţii, nişte mail-uri cu CarbonCopy, care ştiţi cum se trimit, din neglijenţă, se trimit cu mai multe adrese. Deci asta a fost tot.

M: Ah, şi le-aţi folosit. OK. Şi le-aţi folosit. Da.

Dan: Au fost nişte mail-uri de susţinători. De susţinători! Nici măcar n-am ştiut care sunt membri şi care nu sunt membri. Au fost nişte mail-uri care aveau CarbonCopy cu mai multe nume, cu mai multe adrese.

M: Ceea ce-aţi făcut, fără să îmi cereţi opinia şi acordul nu este legal.

(…)

Dan: Eu, vă spun sincer, chiar v-aş ruga foarte mult, dacă aveţi posibilitatea, să intraţi pe acest grup, eu vă pot trimite o invitaţie, ca să vedeţi ce s-a discutat…

M: Nu, vă rog să nu-mi trimiteţi nicio invitaţie şi vă rog să opriţi acest grup! Toate aceste grupuri să le opriţi!
(…)
Şi opriţi acest proces de consultare a Statutului partidului care încă…, pentru care încă nici n-am depus actele. Da? Deci vă rog să opriţi acest proces. Şi nu-mi folosiţi numele.

Dan: Da. O să opresc, da’ să ştiţi că va trebui să le dau o explicaţie oamenilor.

(…)

M: Deci eu zic, eu zic să opriţi calm, fără să mai scrieţi nimic. Pentru că nu mă puneţi pe mine acuma să intru într-un dialog în care noi doi să ne certăm, dacă vreţi asta.
(…)
Deja aţi pornit un lucru în care vreţi să mă implicaţi, în care m-aţi implicat deja, şi opriţi-vă din a scrie, ca şi cum aţi dispărut.

Dan: Mda. Nu pot doamna Macovei să fac aşa ceva. Deci, sunt oameni cu care m-am întâlnit, cu care mă cunosc.

M: Eu nu ştiu ce explicaţii o să daţi. Probabil c-o să faceţi şi mai rău cu explicaţia.

Dan: Deci, m-am întâlnit, mă cunosc cu ei. Eu nu pot acuma, pur şi simplu, să dispar.

M: Da’ v-am cerut eu să vă-ntâlniţi cu cineva pe Statut? V-am cerut eu asta?

Dan: Da’ eu nu m-am întâlnit cu ei doar pe Statut, doamna Macovei, noi ne-am întâlnit pe diverse valori, pe nişte principii ne-am întâlnit. Am avut multe întâlniri, să ştiţi.

M: Da’ poate faceţi voi un partid şi cu asta am încheiat discuţia! Da?

Dan: Da, e şi asta o variantă, desigur. Dar eu nu pot s-apar acuma…

M: Deci aveţi grijă, aveţi grijă ce scrieţi, pentru că mi-aţi folosit numele fără permisiunea mea, şi nu v-am delegat ca să faceţi o consultare publică.

Dan: Da. Păi nu, o să spun exact motivele reale. Din cauză că dumneavoastră aţi considerat că am folosit fără permisiunea dumneavoastră şi aşa…

M: Nu “c-am considerat“!…

Dan: … eu sunt obligat să opresc.

M: Ah, da. Şi eu sunt omul rău. Nu “c-am considerat“, că aţi folosit fără aprobarea mea numele meu. Da? Nu “c-am considerat” eu.

Dan: Doamna Macovei, deci haideţi să vă spun. Părerea mea este…
Eu nu mă simt cu absolut nimic vinovat de ce-am făcut. Eu am crezut că trăim într-o societate transparentă, într-o societate democratică. Ce am făcut eu a fost aşa: o iniţiativă de a mă întâlni cu nişte oameni, pe baza unor valori (da?), pe care am crezut că le împărtăşim cu dumneavoastră. 

(…)

M: Domnu’ Ţeca, aveţi grijă ce scrieţi. Eu v-am sugerat să vă opriţi fără să mai scrieţi. Sunt… Vă priveşte cum o faceţi. Dar nu porniţi un război cu mine pentru că… sunt 3 lucruri ilegale.
(…)
Le faceţi rău acestor oameni. Când o să decidem că facem consultarea o s-o facem, pe un Program şi pe un Statut, nu aşa cum faceţi. Vă priveşte. Fiecare cu stilul lui (da?), cu stilul lui de muncă.

Dan: Deci vă spun. Deci vă spun, stilul ăsta a fost: am vrut, un grup de susţinători foarte important (da?), am vrut să venim cu nişte propuneri. Asta a fost tot.

M: O puteaţi face în privat. Nu pe internet unde e totul public.

Dan: Păi cum puteam să facem 600 de oameni?! Da’ grupul este închis. Doamna Macovei, grupul este închis!

(…)

M: Dacă fac consultare publică, dau o sarcină cuiva să facă consultarea publică, în numele meu, să-mi folosească numele. Punct. N-am făcut-o cu dumneavoastră.

Dan: Da. Doamna Macovei, deci, vă spun, este exact ca şi cum dumneavoastră la Parlament vi s-ar cere să veniţi cu un proiect de lege, sau ceva, şi dumneavoastră v-aţi consulta cu alţi oameni. Asta nu înseamnă că aţi făcut ceva…

M: Nu-i adevărat! Nu e deloc acelaşi lucru! Deci nu e deloc acelaşi lucru. Nu e deloc acelaşi lucru.

Dan: Exact acelaşi lucru. E un proiect, e o propunere de proiect. M-am consultat cu nişte oameni, că am vrut să văd, cum văd ei lucrurile şi cum îşi doresc. Asta-i tot ce-am făcut. Nu am făcut absolut nimic altceva.

M: Am încheiat discuţia! V-am rugat să opriţi pentru că-mi folosiţi numele, care este şi marcă înregistrată, să ştiţi. Şi n-aveţi aprobarea mea s-o faceţi.

(…)

M: Sunt 3 încălcări de lege. Deci vă propun să oprim într-un mod civilizat, acest lucru.

Dan: Mda.

M: Păi, bănuiesc că vreţi acelaşi lucru pentru că…

Dan: Da. Doar că să ştiţi că,… ce să zic, sunt total…

M: Da. Aşa am fost şi eu astăzi, să ştiţi. Aşa am fost şi eu.

Dan: Pentru că şi bănuiesc cine v-a spus…

M: Nu. E vorba, e vorba… Deci este irelevant.

Dan: Ba da, este relevant.

M: Internetul este un lucru public! Internetul este un lucru public. N-am voie să mă uit pe internet?
(…)
…şi-am încheiat discuţia! Şi vă propun s-o terminăm civilizat. Că sunt 3 încălcări de lege aicea.

Dan: Care sunt încălcările, că nu ştiu. Eu nu mai ştiu să fi încălcat cu nimic.

M: Le-am spus. Aşa am început discuţia, cu ele 3. Am început discuţia cu ele 3, să ştiţi.

Dan: Nu ştiu la care vă referiţi.

M: Bine. Bună seara. Şi încheiaţi civilizat, dacă puteţi. Sper că puteţi. Şi nu îmi mai folosiţi numele.

Dan: O seară bună.

M: La fel.

Convorbirea a durat cam 25 de minute şi, cantitativ, pasajele pe care vi le-am redat reprezintă doar un sfert din aceasta. Însă “calitativ” cred că v-am redat mai bine de 90% din această convorbire, pentru că, de fapt, s-au repetat la nesfârşit aceleaşi şi aceleaşi lucruri. Spre exemplu, chestiunea cu “numele”, în diverse forme (“îmi folosiţi numele”, “în numele meu” etc.), mi-a fost repetată de nu mai puţin de 50 de ori!

Abia foarte recent, după ce, pentru a putea aşterne “pe hârtie” tot ceea ce v-am relatat în această serie de articole, am fost nevoit să rememorez toate aceste evenimente; după ce am recitit toate mail-urile, SMS-urile şi documentele; după ce, pentru a răspunde solicitării celor de la Filiala Timiş, am studiat cu atenţie Statutul Partidului M10; şi, în fine, după ce am recitit transcriptul acestei convorbiri; abia după toate acestea, am înţeles cu adevărat care e de fapt realitatea, şi cât este ea de banală şi dezamăgitoare în acelaşi timp.

Am înţeles de ce, la acea întâlnire de la Cafeneaua politică, din noiembrie 2015, Doamna M se arătase atât de receptivă la o parte dintre propunerile Grupului nostru de iniţiativă, încât le-a şi anunţat, chiar în aceeaşi seară, la televizor. Şi de ce, în aceeaşi perioadă, când legea încă mai cerea un număr de 25.000 de semnături pentru înfiinţarea unui partid, a acceptat chiar includerea în Statutul Asociaţiei a propunerilor Grupului nostru, propuneri făcute prin intermediul meu ca reprezentant al acestui grup în rândul membrilor fondatori.

Am înţeles de ce, cu ocazia acelui prim vot electronic, prin care încercam să ne stabilim un mecanism de a lua decizii în interiorul Asociaţiei, tot în mijlocul votului (ca şi acum), Mihai P, consilierul Doamnei M, îmi repeta disperat la telefon: “Asta nu vine de la mine. Opreşte-te imediat!”, iar la întrebarea mea dacă vine cumva de la Doamna M mi-a răspuns: “Îţi spun doar atât: nu vine de la mine. Opreşte-te!”

Am înţeles de ce Doamna M s-a grăbit să invalideze a doua zi votul respectiv, dând o interpretare cel puţin ciudată articolelor din statutul Asociaţiei, şi asigurându-se astfel că nu vor mai exista astfel de iniţiative neaprobate de conducere.

Am înţeles de ce Doamna M nu a luat nicio atitudine faţă de încălcările de statut şi acţiunile antidemocratice din Asociaţie, deşi le cunoştea foarte bine.

Am înţeles de ce, la acest vot din 21 aprilie (pe propuneri pentru Statutul partidului), Doamna M m-a sunat abia în momentul în care, voturile exprimate de membrii grupului până la acea oră, arătau deja opţiunea clară a acestora pentru o democraţie internă în partid de tip participativ/direct, în care membrii să deţină o putere reală.
Dacă problema ar fi fost cu adevărat textul invitaţiei mele (adresate susţinătorilor) de a se alătura Grupului pentru acea dezbatere (şi vot), sau adresele de email folosite pentru a transmite astfel de invitaţii, m-ar fi putut suna cu câteva zile înainte, căci lansasem acele invitaţii cu o săptămână în urmă, cât se poate de transparent, pe toate paginile de Facebook legate de M10 sau de Doamna M şi prin mail-uri care au ajuns şi la câţiva apropiaţi ai săi. Doar că atunci, nu se ştia exact nici ce propuneri vor fi şi, mai ales, nici cum vor vota oamenii, susţinătorii cei mai importanţi ai Doamnei M.

Am înţeles de ce, când i-am spus la telefon că nu am vrut să-i trimit propuneri bazate pe propria-mi opinie subiectivă, ci am zis: hai să vedem ce vor oamenii, Doamna M mi-a replicat nervoasă: Foarte rău, foarte rău! Foarte rău! “Să vedem ce vor oamenii”…
Căci, spre deosebire de a arunca la coş propunerile unei singure persoane, ar fi fost chiar imposibil, pentru oricine, să ignore total propunerile unui grup de 600 de susţinători şi să-şi păstreze totodată imaginea de mare democrat.

Am înţeles de ce Doamna M insista atât să nu mai scriu nimic despre intervenţia sa telefonică şi să dispar tăcut şi, eventual, înspăimântat de aşazisele încălcări de lege pe care, chipurile, le comisesem, şi cu care Doamna M mă tot ameninţa voalat.

În fine, am înţeles de ce Doamna M nu a mai organizat ulterior nicio consultare în rândul membrilor Partidului, în legătură cu Statutul, aşa cum susţinea la telefon că o va face.

Am înţeles, aşadar, toate acestea, unele, imediat după telefonul din acea seară, altele, pe parcursul rememorării evenimentelor, iar altele, abia în timp ce mă documentam pentru acest ultim articol. Însă atunci, noaptea târziu, spre dimineaţă, când i-am scris pentru ultima oară Doamnei M, cauza reală nu-mi era la fel de clară, deşi o inclusesem şi pe aceasta printre posibilele explicaţii:

“Doamnă Monica Macovei,

Îmi dau seama că m-aţi sunat într-un moment de supărare şi că, din această cauză, nu aţi mai ascultat nimic din argumentele pe care vi le-am adus.
Dacă aţi fi făcut-o, aţi fi putut constata, nu doar că nu am greşit cu nimic, dar şi că, prin acest demers de care mă acuzaţi, începusem cu succes repararea răului făcut de Mihai & Co.

Am fost alături de dvs. încă de la anunţarea candidaturii, şi pot să vă spun că nu am mai văzut asemenea interes şi entuziasm, ca cel produs de această dezbatere şi vot (pentru stabilirea unui set de propuneri din partea grupului nostru), de la campania electorală încoace. Nici măcar la lansarea Asociaţie sau Partidului. Dar acest entuziasm, să ştiţi, nu i se datorează cu nimic Asociaţiei M10 (care continuă pe aceeaşi linie catastrofală), ci doar ideilor pe care le-am promovat.
Nu mă aşteptam la mulţumiri sau recompense din partea dvs. (niciodată nu mi-am dorit asta), dar nici să mă trataţi ca pe un infractor.

Am vorbit atunci, înainte de Paşte, aproape o oră cu dvs. şi am crezut că am fost cât se poate de sinceri unul cu altul. Şi chiar am crezut că totul s-a întâmplat din cauză că aţi fost indusă în eroare de Mihai, omul dvs. de încredere.
Aşa cum aţi văzut, am trecut cu eleganţă peste întrebarea, stânjenitoare pt. dvs. şi la care aţi evitat să-mi răspundeţi. Cum de nu aţi ştiut de abuzurile şi încălcările din M10, când personal v-am scris şi v-am adus dovezi, şi, după spusele dvs., nu am fost singurul care v-a spus despre asta. Am considerat că, până la urmă, chiar şi un idol poate greşi câteodată, şi am crezut că v-aţi dat seama de eroare şi că de-aici înainte lucrurile vor reveni în sfârşit pe calea cea bună.
M-am înşelat amarnic, se pare.

Nu ştiu dacă e vorba de faptul că cei din jurul dvs. reuşesc să vă „împacheteze”, sau e vorba de o incapacitate de a evalua corect faptele şi oamenii. Sau dacă nu cumva (vai!), nu sunteţi în realitate acea persoană, onestă, altruistă şi dedicată principiilor şi valorilor, pe care-am admirat-o întotdeauna.
Oricare din aceste variante însă, ar fi la fel de proaste pentru un lider politic. Iar eu, cu mare tristeţe, trebuie să renunţ să mai urmez un astfel de lider, şi cred că şi alţii, care cred în aceleaşi valori ca şi mine, ar trebui să renunţe, pentru binele lor şi al societăţii.

Da, ştiu că e posibil şi ca reacţia dvs. să fi fost doar una la supărare, cauzată de minciunile şi răstălmăcirile ce vi s-au turnat în urechi. Dar, în acest caz, ar trebui să aveţi tăria, după o noapte de cooldown, de-a vă recunoaşte (măcar de data asta) greşeala, chiar şi faţă de un simplu susţinător, dar care, totuşi, şi-a sacrificat 8 luni din viaţă pentru dvs.
Nu mă aştept însă să faceţi asta. Nu mă MAI aştept să faceţi asta. Renunţ “să mai cred în Moş Crăciun” (aşa cum îmi recomanda de curând un vechi prieten).

Voi lăsa să se termine procedura de vot (la ora 12:00), aşa cum le-am promis oamenilor (eu îmi ţin promisiunile), şi abia apoi o să le dau vestea cea tristă.

Unul din cei mai dedicaţi şi oneşti susţinători pe care i-aţi avut vreodată,
Dan”