Anatomia unui eşec – M10 (ep.19)

PRĂBUŞIREA

10 februarie 2015 – Abia ce terminasem de scris mail-ul către Doamna M, şi am fost contactat pe chat de Cristi D, şeful IT. Mă ruga să mă ocup eu de votul electronic din şedinţa Adunării Generale de a doua zi.
Propunerea sa mi s-a părut cu totul surprinzătoare. Ultimul contact cu el fusese unul destul de contondent. Încercase atunci să-mi cenzureze mesajele de pe grupul de IT, şi îmi spusese că m-a inclus în departament doar “din curtoazie” (ep.16). Totodată, aveam încă proaspăt în memorie episodul acela, când se străduise ore în şir să mă oprească să fac un banal mail-list cu 9 membri. Şi iată că acum îmi propunea să mă ocup de o chestiune cu mult mai delicată!
Cunoscându-i deja capacitatea de manipulare şi modul de acţiune, eram aproape sigur că urmăreşte un scop ascuns. Cu toate acestea, era foarte important ca şi acest al doilea vot electronic din M10, să fie unul corect şi complet verificabil, şi nu eram deloc sigur că aceste cerinţe vor fi asigurate de Cristi D. Aşa încât, i-am acceptat propunerea.

11 februarie 2015 – Am lucrat noaptea până târziu la configurarea instrumentelor de vot, iar a doua zi dimineaţa, totul era gata, inclusiv formularul de vot cu cele 10 criterii propuse de CIA. Mai rămânea să adăugăm pe formular criteriile din partea membrilor AG, ce puteau fi propuse de aceştia până la ora 14.

În jurul orei 13, m-am prezentat la sediul Asociaţiei, aşa cum se stabilise, la o nouă întrunire a Comisiei de Integritate şi Arbitraj, de data aceasta cu un scop strict tehnic.
Mai erau acolo Mihai P şi Alin L. Ceilalţi doi membri CIA lipseau. Sorin A, ne anunţase de la bun început că este foarte ocupat întreaga săptămână şi nu poate participa, iar Mădălina B se pare că întârzia.
Însă, în scurt timp, şi-a făcut apariţia şi Cristi D, care nu făcea parte din Comisie, şi, în mod normal, n-ar fi avut ce să caute acolo. Presupuneam însă că Mihai P îl chemase şi pe acesta pentru a-şi întări poziţia. Sau poate venise să se asigure că il Consigliere respectă planul stabilit?

Misiunea CIA din acea zi, era una destul de clară. Conform convocării acestei şedinţe AG: “Membrii Adunării Generale vor trimite sugestii privind aceste propuneri până miercuri, 11.02.2015, ora 14.00. Comisia de integritate și arbitraj va centraliza aceste propuneri și va supune votului un set final de propuneri.”

Timpul extrem de scurt dintre anunţarea criteriilor propuse de CIA şi momentul votului, nu permisese o dezbatere reală (spre exemplu un coleg ne-a anunţat la 14:22 că el nici nu a primit Convocarea la acea AG). Chiar şi în aceste condiţii, câţiva colegi reuşiseră să trimită prin email sugestii de modificare a unor criterii propuse de CIA, iar un coleg din AG propunea chiar un criteriu de integritate suplimentar.

Ceea ce trebuia să facem noi acum era, deci, să centralizăm propunerile membrilor AG (grupându-le şi ordonându-le), şi să le adăugăm pe lista care urma să fie supusă votului.
Însă interpretarea lui Mihai P, părea să fie cu totul alta. El considera că noi ar trebui să decidem ce se introduce în acea listă, iar Cristi D susţinea şi el, destul de agresiv, această poziţie.
Le-am explicat că această decizie nu intră în atribuţiile CIA, şi i-am rugat să citească atent textul mail-ului, trimis de acel membru AG care solicita introducerea în discuţia AG a unei propuneri de criteriu de integritate suplimentar.

Iată cum îşi începea colegul nostru Daniel solicitarea:
“Conform art. 16, alin. 2, lit. k statut M10
Adunarea Generală
Art.16
(2) Adunarea Generală are următoarele atribuții:
k) adoptă şi poate modifica Regulamentul de Ordine Interioară al Asociaţiei şi criteriile de integritate elaborate de Comisia de Integritate şi Arbitraj;
coroborat cu
Art.19, alin. 2
(2) Participanții pot solicita introducerea pe ordinea de zi a unor cereri formulate, în scris sau oral, chiar la data la care are loc Adunarea Generală, iar Adunarea Generală decide prin vot introducerea acestora pe ordinea de zi.
După care urma criteriul de integritate propus, însoţit de argumente, cât se poate de serioase, ce se întindeau pe nu mai puţin de 7 pagini A4.

Vreau să se înţeleagă cât se poate de clar: nu avea nicio importanţă cât de bună sau cât de proastă considera CIA că este propunerea respectivă. Esenţial era faptul că acel coleg era membru AG, şi ca atare, conform Statutului, avea tot dreptul să ceară introducerea pe Ordinea de zi a propunerii sale.
În Statut se preciza, cât se poate de clar, că singurul organism care putea decide (prin vot) dacă propunerea respectivă se va introduce pe Ordinea de zi a şedinţei AG era însăşi Adunarea Generală. Atenţie, nu vorbim aici de acceptarea propunerii, ci doar de introducerea ei pe Ordinea de zi, abia apoi urmând să fie discutată şi aprobată sau nu, tot prin vot, şi tot de Adunarea Generală.

Colegul nostru îşi motivase cât se poate de corect această solicitare, indicându-ne atât articolul din Statut care-i dădea acest drept, cât şi articolul care arăta că propunerea sa se încadrează în atribuţiile AG.

Le-am atras atenţia colegilor din CIA că suntem obligaţi, conform Statutului, să dăm curs solicitării colegului nostru, indiferent dacă propunerea respectivă ne place sau nu.
Ei însă au ales un alt mod de abordare: l-au sunat pe colegul nostru Daniel pentru a-l “convinge” să renunţe la solicitare.
Timp de mai bine de jumătate de oră, Mihai P împreună cu Cristi D, au încercat să-l determine pe Daniel, să renunţe la solicitare, folosind tot soiul de “argumente”, de la cele manipulatorii, până la ridiculizare şi aruncarea în derizoriu a propunerii sale.
Colegul nostru a rămas însă ferm pe poziţie, repetându-le din nou prevederile statutare care îi îndreptăţeau solicitarea, şi cerându-le să respecte Statutul.

Mihai P pusese convorbirea pe speaker, iar eu am urmărit-o cu mare atenţie până la final. Era cât se poate de clar că Daniel nu s-a lăsat deloc convins să-şi retragă solicitarea. Ultimele lui cuvinte au fost: “Vă rog să respectaţi Statutul”.
Când s-a încheiat convorbirea, era deja ora 14:25, şi tocmai ce sosise şi colega noastră din CIA, Mădălina B. Însă eu nu mai puteam rămâne în continuare, fiindcă n-aş mai fi avut timp să ajung acasă până la ora 15, pentru a declanşa votul de pe calculatorul personal, pe care îmi pregătisem instrumentele necesare.
Le făcusem deja cunoscută, cât se poate de clar, colegilor din CIA opinia mea în legătură cu solicitarea colegului Daniel, cât şi relativ la intenţia exprimată de il Consigliere de a grupa 9 dintre cele 10 criterii propuse de CIA într-o singură întrebare – îl avertizasem că un astfel de vot în bloc, ar fi complet nedemocratic.

Prin urmare, am plecat în mare grabă către casă. Nu înainte însă de a le explica faptul că stau destul de departe de sediu şi trebuie să ajung până la ora 15 pentru a declanşa votul electronic, oprindu-mă, eventual, pentru 2 minute şi la o farmacie pentru a cumpăra nişte medicamente. Ulterior, ei aveau să consemneze în Procesul verbal că am “părăsit ședința ca urmare a unor probleme personale”.

La ora 15, aşa cum fusese programat, mă aflam în faţa calculatorului, gata să declanşez procedura de vot. Însă colegii din CIA nu îmi trimiseseră încă textul formularului, pe care ar fi trebuit să-l redacteze până la acea oră. Le-am trimis, aşadar, membrilor AG un mail, prin care îi anunţam că vom întârzia puţin cu votul, din cauza unor probleme de redactare.

La 15:10, pe mail-list-ul M10AG, soseşte un Proces verbal al CIA în care eram cu toţii anunţaţi ce criterii a decis CIA că vor fi supuse votului AG.
https://danteca1.files.wordpress.com/2015/03/mail-decizie-cia-ag-11feb1.pdf
Deşi rolul său, în acest moment, era unul strict tehnic, de centralizare şi redactare a tuturor propunerilor (de la membrii AG şi din partea CIA), Comisia îşi încălcase în mod flagrant atribuţiile, şi chiar Statutul, eliminând de pe lista supusă votului, propunerile unor membri AG.

Prin această decizie a CIA, întreaga construcţie democratică a organizaţiei noastre se prăbuşea precum un castel din cărţi de joc.
1. Prin blocarea posibilităţii AG de a introduce pe Ordinea de zi şi alte puncte decât cele stabilite de Consiliul Director sau Preşedinte, Adunarea Generală era transformată, practic, din organism de conducere într-o maşinărie de vot, menită doar să confere o aparentă legitimitate democratică deciziilor. Mai mult chiar, pentru a fi siguri că propunerile conducerii vor fi votate “cum trebuie”, iată că acestea se supuneau votului AG în bloc
2. Prin această decizie, cei care deţineau frâiele puterii, ne demonstrau tuturor că prevederile Statutului sunt doar pentru “plebe”, în vreme ce Ei sunt deasupra legii, putând încălca Statutul oricând doresc, fără a putea fi sancţionaţi de cineva.

Cu Procesul verbal în faţă, desluşeam din ce în ce mai clar semnificaţiile profunde ale acestei decizii cruciale, în timp ce telefonul suna într-una. L-am lăsat să sune. Bănuiam că mă apelează colegii din CIA pentru a mă soma să le respect decizia şi să declanşez votul cu lista de criterii trimisă de ei.
Însă eram înmărmurit. Nu ştiam ce să fac.

Abia acum am înţeles în ce capcană fusesem atras de Omul din umbră.
Fusesem pus într-o situaţie de tipul lose-lose.

Dacă trimiteam formularele de vot stabilite de CIA, mă făceam şi eu părtaş la încălcarea Statutului şi la anihilarea democraţiei din M10, şi, totodată, aş fi cauţionat oarecum, prin propria-mi credibilitate şi onestitate, această acţiune infamă.

Pe de altă parte, dacă aş fi trimis formularele de vot cu criteriile propuse de CIA distincte (nu în bloc) pentru a putea fi votate individual, şi incluzând, totodată, şi propunerile primite de la membrii AG, aşa cum era democratic şi statutar, aş fi încălcat o decizie CIA (fie ea şi nestatutară), şi le-aş fi oferit astfel ocazia perfectă să mă elimine din organizaţie şi să scape astfel de un membru CIA ce avea “neruşinarea” de a le cere să respecte Statutul chiar şi celor aflaţi la butoane.
Puteam să fac asta. Puteam să declanşez votul aşa cum ar fi fost democratic şi statutar, fiindcă deţineam toate instrumentele necesare, iar formularul corect era aproape gata! Şi, pentru câteva minute, chiar am fost pe punctul de a acţiona în acest fel.
Dar ştiam, totodată, că nimic nu i-ar fi oprit să anuleze acest vot şi să-l refacă conform deciziei lor.

Stăteam aşadar înmărmurit, cu Procesul verbal în faţă, şi nu ştiam ce să fac.
Iar telefonul suna, suna necontenit.

Advertisements

4 thoughts on “Anatomia unui eşec – M10 (ep.19)

  1. Sunt politolog de formatie profesionala.
    V-am citit toate articolele, dupa ce am ajuns pe blog ca urmare a cautarii pe google de informatii despre M10, nu retin in ce asociere de cuvinte, cu vreo doua-trei luni in urma. Eram interesat de o eventuala implicare in partid.
    Cred ca ati folosit nepotrivit expresia ”ca un castel din carti de joc”, intrucat simpla descriere de fapte ajunge pentru informare, pentru ca cititorii sa rationeze.
    Privitor la dilema la care ajunseserati, daca vi s-a transmis, conform celor convenite la sediu, un document al organismului intern, adoptat conform criteriului de cvorum, cu respectarea regulamentului de luare a deciziilor in organism ar fi trebuit sa jucati rolul asumat de curea de transmisie. Incalcarea normelor interne ale organizatiei de catre Comisie/organism era o chestiune separata ce ar fi trebuit tratata, probabil asa cum ati fi intentionat, in interiorul organizatiei, prin apel la membrii AG si la membrii Comisiei.
    Daca ati fi refuzat transmiterea documentului pe loc atunci ar fi trebuit sa va deziceti macar de organismul in cauza, sa va retrageti din el, daca nu si din organizatie. In mod informal ar fi fost cumva o dezicere, oricum. Formalizarea ei imi pare sa fi fost potrivita, adica sa o enuntati de indata ca atare.
    Am fost membru in partide politice, nu am avut pozitia dvs. de negare a insasi mecanismelor politice istorice de decidere in partide. Caracteristicile intrinseci ale organizatiilor (politice) sau ale partidelor descurajeaza procedurile pe care le doreati pentru decidere.

    Like

    • În principiu sunt de acord cu ceea ce spuneţi, domnule Bogdan S. Dar vă rog să reţineţi că era vorba de o decizie care, conform Statutului, NU putea fi luată de organismul respectiv.
      Să dau curs deciziei respective care era nestatutară şi apoi să discutăm încălcarea respectivă?! Ar fi, prin analogie, ca şi cum am spune că un militar ar trebui să tragă asupra populaţiei, fiindcă aşa a primit ordin, şi abia apoi să facă o plângere că ordinul a fost ilegal.
      Să-mi dau demisia, desigur, era o opţiune (pe care am şi luat-o în calcul la momentul respectiv). Dar asta ar fi însemnat să-mi abandonez îndatoririle pe care le aveam ca membru CIA (de apărare a legalităţii în organizaţie) şi pentru care fusesem investit cu încrederea membrilor, prin vot. Ar fi fost un gest de laşitate, de fugă de pe “câmpul de luptă”.
      Voi relata în episodul următor cum am acţionat în această privinţă.

      Liked by 1 person

  2. Juridic, din cate stiu, nespecialist dar colaborand rar cu unul, decizii ale organismelor sunt considerate adoptate daca au criteriul formal, cum ar fi cvorumul/semnaturi. Indreptarea ulterioara a deciziei prin atac juridic este calea din mecanismul justitiei, nu refuzul indeplinirii unei decizii neconforme. Legislatia sanctioneaza refuzul inclinarii la obligatiile impuse de institutii publice, obligatii ce pot fi impuse nelegal. Apoi se ataca (ne)legalitatea. De exemplu, la organizatie politica-partid, sanctionarea unui membru (fie si prin excludere) nu permite acestuia sa se comporte ca si nesanctionat intrucat decizia contra sa incalca statutul. Calea e de a ataca la organismul superior validitatea deciziei.
    Cazul militarului cu ordin de a trage, desi prezinta similaritate prezinta si discrepante incat analogia nu are destule elemente pentru a fi aplicata cu logica formala, socot.
    Daca ati fi obstaculat indeplinirea deciziei (eventual incorecte/necinstite) Comisiei, de acasa, atunci ati fi intrat in joc de putere organizational, o parte contra alteia (din ce ati tot relatat, chiar grup-are versus grup-are). E drept ca acea organizatie avea proceduri laxe, consultari informale care inlocuiau aplicarea intocmai a unor reguli statutare, reiese si din episoade anterioare, asa ca apelul eventual al dvs. la alte consultari, dezbateri, cu documentul in fata, nu ar fost deja anomalie.

    Like

  3. Cred ca suntem prea suspiciosi si prea pretentiosi vav de corectitudinea unor formatiuni politice uitand un element esential:sunt in razboi cu KGB!Si in timp de razboi nu ai nici timp si nici nu-ti permiti sa fii generos!Razboiul e taios,se”joaca la castig”,daca unii trisaza permanent(KGB)si ceilalti sunt corecti e clar cine castiga runda dupa runda!Pentru a echilibra sansele trebuie din pacate adoptata o strategie functionala,una care sa aduca si rezultate,nu vi se pare ca am pierdut totusi 25 de ani si mai avem de pierdut chiar daca ritmul de departare de Est ar ramane acelasi?Dar eu constat ca in urma jocurilor murdare ale Est-ului viteza de departare de Est scade din pacate si o reapropiere de rasarit nu ne-ar aduce decat rau,poate chiar pieirea de data asta!Ce optam,jucam la frac sau trecem la baioneta?

    Like

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s